Scurt istoric: Muzeul Etnografic al Transilvaniei este cel mai vechi muzeu etnografic din România. A fost înfiinţat la 16 iunie 1922 ca un adevărat muzeu ştiinţific şi a reuşit să tezaurizeze în cele opt decenii de activitate peste 120.000 de documente privind cultura populară, în scopul cunoaşterii vieţii şi civilizaţiei poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare din spaţiul românesc. Azi patrimoniul muzeului – sursă importantă de cercetare şi de atestare a identităţii culturale – cuprinde peste 97.000 de obiecte. Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” - primul muzeu etnografic în aer liber din România şi al şaselea din Europa – a fost înfiinţat la 12 aprilie 1929, fiind parte integrantă a Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi având un plan tematic elaborat de către profesorul Romulus Vuia – primul director al muzeului, care a pornit de la necesitatea de a se realiza un muzeu etnografic complex, în care expunerea pavilionară şi cea în aer liber să se completeze reciproc. În cadrul Parcului, cu un perimetru de 15 ha, un accent deosebit s-a pus pe două sectoare: sectorul instalaţiilor tehnice ţărăneşti şi al atelierelor meşteşugăreşti şi pe sectorul tipurilor zonale de gospodării şi al monumentelor de arhitectură populară. În prezent Muzeul Etnografic al Transilvaniei îşi desfăşoară activitatea în două secţii: în Palatul Reduta – monument istoric în care s-a judecat Procesul Memorandiştilor (1894) – se găseşte expoziţia de bază, iar în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, de la Hoia se află secţia în aer liber.
Domeniile principale de activitate:
Muzeu Etnografic al Transilvaniei – instituţie de cultură, de drept public, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societăţii, colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător. Principale funcţiile ale muzeului sunt: a) constituirea ştiinţifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal; b) cercetarea ştiinţifică, evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii. Situat într-un renumit centru cultural şi universitar, muzeul este un important factor de cunoaştere, educare şi recreere a publicului vizitator. Pe lângă cercetarea ştiinţifică, documentare şi evidenţă, muzeul are şi funcţia de conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal. Funcţia de protejare şi dezvoltare a patrimoniului muzeal se realizează prin achiziţii rezultate în urma cercetărilor de teren, precum şi prin donaţii ale persoanelor fizice.
Publicul ţintă sau beneficiarii serviciilor oferite:
- preşcolari (atelierele meşteşugăreşti din cadrul taberei de vară, expoziţii, concursuri, concerte), şcolari (atelierele meşteşugăreşti din cadrul taberei de vară, târgul meşterilor populari, expoziţii, concursuri, concerte, workshop-uri); - studenţi (tabără etnografică, târgul meşterilor populari, expoziţii, concursuri, concerte, workshop-uri, practică muzeală); - cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (suport ştiinţific, didactic şi de locaţie pentru desfăşurarea unor activităţi de pedagogie muzeale); - cercetători, cadre didactice din învăţământul universitar – cercetări în domeniu (etnografie, etnologie, antropologie) şi interdisciplinare (istorie, sociologie, teologie, artă, geografie, chimie); - meşteri populari – agenţi economici (oferirea unui suport de specialitate pentru diferite meşteşuguri în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, oferirea unei pieţe de desfacere de prestigiu – târguri naţionale şi internaţionale, magazinul muzeului). - muzeul acordă o atenţie specială copiilor instituţionalizaţi, persoanelor cu disabilităţi (gratuitate la expoziţii, tabăra de vară, concerte), veteranilor şi văduvelor de război (gratuitate la expoziţii, concerte). În scopul familiarizării preşcolarilor, elevilor, studenţilor, precum şi a pensionarilor cu activităţile de valorificare ale muzeului, aceştia beneficiază de reducere.
Principalele realizări din ultimii ani (2006-2007):
a. deschiderea celei de-a cincia expoziţii permanente a secţiei pavilionare a muzeului – „Cultura tradiţională din Transilvania secolele XVIII-XX”- la 16 decembrie 2006, expoziţie care încununează recunoaşterea activităţii de valorificare a patrimoniului cultural muzeal, prin decernarea de către Comitetul Naţional Român ICOM a premiului pentru cea mai bună expoziţie pe anul 2006;
b.deschiderea expoziţiei permanente tactile Atinge şi înţelege – Mesajul tactil al obiectelor ţărăneşti tradiţionale – la 30 septembrie 2009, prima expoziţie muzeală permanentă din ţară organizată special în beneficiul persoanelor cu deficienţe de vedere, realizată prin derularea de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei a unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Consecvent cu orientarea permanentă pe care o are MET, aceea de a se adresa unui public cât mai larg, instituţia noastră a organizat această expoziţie folosind obiecte tradiţionale achiziţionate în urma unor cercetări de teren şi de asemenea, replici după piesele de patrimoniu proprii, cu relevanţă tactilă, care să poată fi percepute de către cei cu dizabilităţi de vedere. Prin acest demers, s-a asigurat contactul cu valorile culturii tradiţionale pentru un segment de public pentru care discursul muzeal clasic ar fi inaccesibil; tot în ideea asigurării unui contact nemijlocit cu obiectul tradiţional, s-au amenajat în acelaşi timp, colţuri de joacă, unde copiii care vizitează muzeul au la dispoziţie jucării tradiţionale confecţionate în tehnici arhaice cu care pot desfăşura activităţi ludice;
c.montarea unor rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, în secţia pavilionară a MET;
d. rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale generaţiilor de etnografi se regăsesc în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei apărut în două serii (1957–1978 şi 1997–2009), în cataloage de colecţie, în cărţile de autor, în ghiduri de expoziţie, precum şi pe suport digital;
e. publicarea în volume de contribuţii şi periodice de specialitate atestate a lucrărilor de specialitate ale personalului ştiinţific al M.E.T.;
f. realizarea unor expoziţii temporare cu impact în rândul publicului vizitator, ca de exemplu: - „Mesaje de dragoste – trecut şi prezent” (2007) - „Lumina Învierii” (2007) - „Peru – magie, mister, mit, simbol” (2007) - „Maica Sfântă în iconografia transilvăneană” (2007) - „Imago Pietatis” (2008) - „Interferenţe culturale în mobilierul ţărănesc transilvănean” (2008) - „Poftă bună! Alimentaţie tradiţională în Transilvania” (2008) - „Imaginea satului tradiţional văzută prin obiectivul fotografului Denis Galloway” (2008) - „Primul şi ultimul rit de trecere: naşterea şi moartea” (2008) etc - „Ceramica de Zalău. Tradiţie şi stil într-un centru breslaş” (2009) - „Rar, preţios şi util: metalul în satul transilvănean tradiţional (2009)
g. dotarea expoziţiei de bază a secţiei Pavilionare cu aparatură modernă (ex.: infochioşcuri cu ecran tangibil) în vederea intensificării relaţiei interactive cu publicul vizitator, având ca scop optimizarea mesajului expoziţional
h. câştigarea unor proiecte de cercetare internaţionale şi naţionale, ca de exemplu: 1. Proiect Phare: “PEISAJE CULTURALE – Protejarea Peisajelor Istorice în vederea Întăririi Identităţilor Regionale şi a Economiilor Locale” (2006-2008); 2. Proiect finanţat AFCN: “Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală: judeţul Cluj” (aprilie – octombrie 2008); 3. Proiect finanţat prin Centrul Naţional de Management Programe, Proiecte Complexe: „Metode moderne de investigare, autentificare, conservare şi punere în valoare a icoanelor din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” (octombrie 2008 – septembrie 2011). 4. Proiect finanţat AFCN: 2009: „Şanse egale în accesul la cultură. Tehnici muzeale de integrare culturală a persoanelor cu dizabilităţi” (24 iunie - 30 septembrie 2009)
i. realizarea unor proiecte culturale: - „Măşti şi mascarade” – proiect internaţional (2005 - 2006) - „Măşti şi ritualuri ale carnavalurilor arhaice din Munţii Dolomiţi” – expoziţie organizată în colaborare cu Asociaţia Culturală Internaţională „Soraimar” Asolo-Italia (2008-2009). - participarea M.E.T. cu o expoziţie de măşti populare şi cu obiceiuri tradiţionale de iarnă româneşti la expoziţia internaţională „Carnaval: de la Alpi la Marea Neagră”, organizată la Vigo di Fassa – Italia, în perioada 20.07 – 03.09.2006, la invitaţia Asociaţiei Internaţionale „Soraimar” din Asolo-Italia; - expoziţie din patrimoniul M.E.T. „Interferenţe culturale în mobilierul ţărănesc transilvănean” în perioada: 15 ianuarie–24 februarie 2008; - Târgul Creatorilor Populari, în lunile mai şi septembrie, cu participarea a peste 100 meşteri populari din întreaga ţară; etc.
j. realizarea unor activităţi de pedagogie muzeală: - „Iarna pe uliţă” – concurs de oameni de zăpadă, de desene şi creaţie literară (ianuarie-februarie, anual) - „Satul tradiţional văzut prin ochii copiilor” – concurs de desene organizat cu ocazia zilei de 1 iunie, anual, în cadrul M.E.T.,în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj - „Tabăra Etnografică de Vară” - cu desfăşurarea unor activităţi axate pe următoarele meşteşuguri tradiţionale: olărit, cusut, ţesut, podoabe din mărgele, icoane pe sticlă. Tabăra este destinată copiilor şi elevilor de până la 16 ani, din Cluj, dar nu numai; se organizează anual în perioada vacanţei de vară (iunie – septembrie) etc. - „Meşteşuguri Tradiţionale – ca mijloc terapeutic” (perioade: 23 martie–15 aprilie 2009; 7 decembrie–20 decembrie 2009; 15 martie–31 martie 2010; 6 decembrie–22 decembrie 2010 – deprinderea unor meşteşuguri tradiţionale de către copiii cu afecţiuni psihice, asistaţi în centre de minori.
Strategia şi obiectivele M.E.T. pentru perioada 2008 – 2011:
Descrierea programelor-cadru propuse pentru diversele categorii de beneficiari: a. CERCETAREA ŞI ÎNTREGIREA PATRIMONIULUI – este una dintre principalele atribuţii ale muzeului, constituind şi fundamentul activităţii de comunicare pe care instituţia o oferă publicului vizitator. Prin completarea echilibrată, pe baze ştiinţifice a acestui fond, muzeul îşi permanentizează rolul de selecţie secvenţială a unor realităţi din istoria comunităţii umane şi a mediului rural, pe care o reprezintă. Beneficiari: publicul larg de diferite categorii de vârstă şi de ocupaţii, cercetători din ţară şi din străinătate. b. EVIDENŢA PATRIMONIULUI MUZEAL – vitală pentru funcţionarea firească şi eficientă a instituţiei. Prioritar pentru muzeu este continuarea procesului de inventariere şi întocmire a fişelor de obiecte care intră, prin achiziţii sau donaţii, în patrimoniul muzeal, continuarea fişării patrimoniului muzeului în DOCPAT (programul evidenţei informatizate a colecţiilor, furnizat de către Ministerul Culturii şi Cultelor), clasarea patrimoniului muzeal în categoria tezaur. Beneficiari: publicul larg de diferite categorii de vârstă şi de ocupaţii, cercetătorii din instituţie, din ţară şi din străinătate. c. CONSERVAREA PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ, RESTAURAREA PATRIMONIULUI MUZEAL – asigurarea integrităţii patrimoniului muzeal este o prioritate în fiecare muzeu. Conservarea stării fizice a bunurilor gestionate se poate obţine doar prin supravegherea constantă a condiţiilor de microclimat şi evitarea instalării factorilor de risc dăunători. Beneficiari: publicul larg de diferite categorii de vârstă şi de ocupaţii, cercetătorii din instituţie, din ţară şi din străinătate. d. VALORIFICAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI CULTURAL-EDUCATIVĂ A PATRIMONIULUI MUZEAL, prin: - Publicaţii - Expoziţii - Programe, activităţi cultural-educative şi activităţi cu publicul - Activităţi de pedagogie muzeală - Programe metamuzeale - Asistenţă de specialitate pentru meşterii populari.
Strategia pentru îndeplinirea misiunii Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prezentarea proiectelor relevante pentru perioada 2008-2011: CERCETAREA ŞI ÎNTREGIREA PATRIMONIULUI • campanii în teren pentru completarea golurilor din colecţii şi realizarea unor filme etnografice şi înregistrări audio, pentru obţinerea analogiilor absolut necesare întocmirii fişelor DOCPAT (criteriu de bază în clasificarea instituţiilor muzeale). • achiziţii piese de patrimoniu cultural – având ca scop completarea colecţiilor muzeale, a expoziţiei secţiei în aer liber, pentru punerea în circuitul de vizitare a unor gospodării aflate deja în patrimoniul muzeului (ex.: gospodăria din Hodac-Mureş, gospodăria Gârda-Alba); achiziţionarea unor noi gospodării (ex.: din Pădureni-Hunedoara sau Mărginimea Sibiului) în scopul întregirea planului tematic al secţiei în aer liber. EVIDENŢA PATRIMONIULUI MUZEAL – prin transferarea fişelor deja existente în programul DOCPAT; procurarea unui program de baze de date adecvat realizării evidenţei patrimoniului la noile cerinţe de pe piaţa informaţională; continuarea digitalizării negativotecii şi a diapozitivotecii; continuarea completării digitalizării evidenţei patrimoniului cultural cu noile intrări din achiziţii sau donaţii; continuarea întocmirii evidenţei topografice şi tipologice a patrimoniului cultural. PROBLEME DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE A PATRIMONIULUI MUZEAL Conservarea preventivă şi curativă a întregului patrimoniu muzeal, în general, şi a negativelor şi diapozitivelor pe sticlă şi celuloid, în special, prin confecţionarea unui mobilier în conformitate cu normele actuale ale conservării. Asigurarea condiţiilor de microclimat şi evitarea instalării factorilor de risc dăunători pentru piesele din colecţii şi din cadrul expoziţiilor permanente şi a expoziţiilor temporare. În acest sens în cadrul expoziţiei de bază a secţiei Pavilionare este necesară atât îmbunătăţirea climatului prin montarea unor aparate de aer condiţionat şi a unor rulouri pentru velux-uri, cât şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de iluminat. În cadrul secţiei în aer liber (Hoia) este imperios necesară: restaurarea unor unităţi muzeale (ex.: gospodăria din Almaş-Zarand, a gospodăriei din Galda-Alba, a hodăii din Bran, a casei din Gârda-Alba pe o nouă locaţie, etc.); mutarea unor monumente de arhitectură populară (ex.: teascul de struguri săsesc din Moşna-Sibiu) aflate în pericol de degradare totală datorită alunecărilor de teren din zonă. VALORIFICAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI CULTURAL-EDUCATIVĂ A PATRIMONIULUI MUZEAL • expoziţii temporare – concepute în funcţie de cerinţele publicului vizitator, în concordanţă cu contextul social-cultural, valorizează eforturile depuse în cadrul fiecărui segment de activitate. Potenţialul educativ înalt atins de mijloacele audio-vizuale, prin producţii documentare şi acces la internet face ca expunerea în muzeu să se concentreze asupra obiectelor şi atmosferei pe care acestea o generează prin prezenţa lor tridimensională în faţa vizitatorului. Expoziţia completează informaţia pe care publicul o recepţionează prin sistemul educaţional şi mijloacele mediatice, aducându-l în contact direct cu domeniul reprezentat, la un nivel mult mai înalt şi de o calitate simţitor superioară. • programe, activităţi cultural-educative şi activităţi cu publicul – urmăresc intensificarea relaţiei interactive cu publicul vizitator, care are drept scop creşterea prezenţei acestuia în cadrul evenimentelor organizate de muzeu, iar pe de altă parte, formarea unui public - partener specializat, diferenţiat pe categorii, în funcţie de vârstă, statut familial, domenii de interes, care să vadă în muzeu o sursă de informare şi recreere, dar şi un loc în care să participe activ la acţiuni culturale şi de promovare a protejării patrimoniului cultural şi natural. Activităţile de pedagogie muzeală (tabăra etnografică de vară, concursuri interactive pentru copii, ateliere de creaţie, lecţii deschise pe teme etnografice) au ca scop familiarizarea elevilor cu spaţiile şi activităţile muzeului, însuşirea unor noţiuni privind cultura tradiţională rurală. Programe metamuzeale – muzeul poate oferi mediul ideal de desfăşurare a unor spectacole de muzică, teatru-atelier sau unor evenimente estivale. Beneficiari: publicul larg, artişti consacraţi, tineri artişti, artişti amatori. Totodată, muzeul îşi asumă un rol important în păstrarea meşteşugurilor tradiţionale, a calităţii produselor, oferind asistenţă de specialitate pentru meşterii populari.
În conformitate cu planul minimal oferta culturală a M.E.T. cuprinde: - Expoziţii temporare pe 2009: 1. Ţesături şi port popular din colecţii particulare; perioada: 21 ianuarie – 28 februarie 2009 2. Ceramica de Zalău; perioada: 10 martie – 31 mai 2009 3. Satul Tradiţional văzut prin obiectivul lui Denis Galloway (organizată în anul 2008 la sediul MET); perioada: februarie-martie 2009; locaţia: Sediul instituţiei Hungarian Heritage House, Budapesta-Ungaria 4. Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”. 1929-2009; perioada: 11 iunie – 26 iulie 2009 5. Izvoade vechi, icoane noi; perioada: 31 iulie - 16 august 2009 6. Rar, preţios şi util: metalul în satul transilvănean tradiţional; perioada: 25 august – 11 octombrie 2009 7. Trascău – sit etnografic de prestigiu în arealul transilvănean; perioada: 27 octombrie – 29 noiembrie 2009 8. Reprezentări ale dansului ţărănesc tradiţional; perioada: 8 decembrie 2009 – 20 ianuarie 2010
- Expoziţii temporare pe 2010: 1. Zone etnografice din Transilvania: Pădureni şi Ţara Haţegului 2. Zone etnografice din Transilvania: Năsăud 3. Farmecul modelelor tradiţionale săseşti şi maghiare în ceramica contemporană a artistului Leş Gabor – 40 ani de activitate 4. Zone etnografice din Transilvania: Valea Călatei 5. Zone etnografice din Transilvania: Oaş 6. Zone etnografice din Transilvania: Nosnerland (saşii bistriţeni) 7. Zone etnografice din Transilvania: Maramureş
- Programe, activităţi cultural-educative şi activităţi cu publicul Târgul Creatorilor Populari (peste 100 invitaţi; perioade: 29 - 31 mai 2009; 28 - 30 mai 2010) Târgul Meşterilor Populari (peste 100 invitaţi; perioada: 25 - 27 septembrie 2009, 24 - 26 septembrie 2010) Tabăra etnografică de vară, ediţia 2009 şi 2010 – ateliere de meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut, cusut, podoabe din mărgele, icoane pe sticlă) Iarna pe uliţă, concurs de oameni de zăpadă, perioada: februarie 2009, ianuarie – februarie 2010 (în funcţie de condiţiile meteo) Satul tradiţional văzut prin ochii copiilor - concurs de desene, perioada: 1 iunie 2009, 1 iunie 2010
Concert Ecumenic de Paşti – perioada: 24 martie 2010, orele 18.30 Concert coral în cadrul Bienalei de Muzică „Augustin Bena”, ediţia a VI-a, perioada: 11 mai 2010, orele 18.30; 13 mai 2010, orele 18.30 Micul Crăciun Ecumenic – concert de colinde; data: 18 decembrie 2009 Micul Crăciun Ecumenic – data: 8 decembrie 2010, orele 18.30
- Asistenţă de specialitate pentru meşterii populari
PUBLICAŢII Anuarul MET (1997-2009) Documente etnografice vizuale I – „Imaginea satului transilvănean prin obiectivul fotografului Denis Galloway” (2008) „Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală – judeţul Cluj” (2008), volum publicat din fonduri AFCN Ghid: Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (2007, 2008), editat în patru limbi Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (1929–2009) – anul apariţiei: 2009.
Toate activităţile Muzeului Etnografic al Transilvaniei sunt realizate cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj.
Biserica din Petrind Sălaj Gospodăria din Berbeşti interior casa din Geaca Cluj
datată 1612 Maramureş - datată 1795 datată sec. XIX
Sala costumului popular a Sala Reduta a secţiei Târgul creatorilor
secţiei pavilionare a muzeului pavilionare a muzeului populari 2008
Concurs de desene şi Concurs iarna pe uliţă Hoia panoramic
creaţie literară
expoziţia tactilă - imagine de ansamblu vizitarea expoziţiei tactile
