Înfiinţat ca instituţie în anul 1951, muzeul funcţionează din anul 1956 în Palatul Bánffy, o clădire barocă construită în perioada 1774-1785 ca reşedinţă a guvernatorului Transilvaniei pe baza planurilor arhitectului J.E. Blaumann. Este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Proporţiile monumentale şi suprafeţele faţadelor cu rezalitul corpului central având la etaj balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule), stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Edificiul se află în proprietatea publică a judeţului Cluj (cu entitatea administrativă Consiliul Judeţean Cluj), fiind încredinţat din 1956 spre administrare perpetuă Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Restaurările succesive, realizate începând din 1962 şi încheiate practic în anul 1974, au respectat structura şi elementele decorative originale, adaptând în acelaşi timp clădirea la funcţia de muzeu. În prezent este finalizat Proiectul de restaurare generală - cu refuncţionalizarea edificiului.
Prezentare
Muzeul de Artă Cluj-Napoca este unul din cele mai importante muzee din România cu o colecţie de peste 13.000 de piese de pictură, sculptură, arte grafice, decorative şi fond documentar. Misiunea muzeului a fost concepută pentru acoperirea nevoilor culturale ale publicului larg iar colecţiile sale, prezentate sau conservate, sînt la dispoziţia cercetărilor ştiinţifice realizate de studenţi, doctoranzi sau cercetători. Muzeul este deschis publicului zilnic (excepţie luni şi marţi) timp de minimum şapte ore. Galeria Naţională de Artă este expoziţia permanentă a muzeului unde sînt expuse cronologic opere de artă reprezentative pentru istoria artei româneşti. Alături de operele artiştilor români sunt expuse opere semnate de artişti de naţionalitate maghiară, germană, evreiască etc. care au activat în România. Circuitul muzeal debutează cu o colecţie de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de altarul bisericii catolice din localitatea Jimbor, judeţul Braşov, realizat în stilul goticului târziu (sec. XVI), cu influenţe renascentiste.
Altarul de la Jimbor (sec. XVI)
Artiştii care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una din cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral).
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) Ştefan Luchian (1868 – 1916)
Car cu boi Bujori şi maci
Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată de lucrări semnate Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gh. Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice ci şi prin contacte şi legături personale cu unii din cei mai notorii exponenţi ai acesteia.
Nicolae Tonitza (1886 – 1940) Gheorghe Petraşcu (1872 – 1949) Dimitrie Paciurea (1873 – 1932)
Nud Clopotniţă la Târgovişte Sfinxul
Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi în Galeria Naţională de opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M.H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu. Arta din România celei de-a doua jumătăţi a secolului XX este ilustrată cu opere ale artiştilor Catul Bogdan, Al. Ciucurencu, Aurel Ciupe, Ion Ţuculescu, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci, Corneliu Baba, semnificative pentru detaşarea artiştilor de reţetele ideologico-artistice impuse de regimul comunist.
Ion Ţuculescu (1910 – 1962) Ţărmul roşu
Pe întreg parcursul expoziţional este evidenţiată evoluţia artei din Transilvania începând cu picturi ilustrative pentru arta timpurie a portretului din secolele XVIII-XIX semnate Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, pentru apropierea de viziunea expresionistă ale lui Nagy István si Aurel Popp, focalizând şi asupra grupării artistice de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Nagy Albert, Friedrich Bömches, Romul Ladea, Petre Abrudan, Teodor Harşia, Fülöp Antal Andor, Alexandru Mohy, Ion Sima, Petru Feier, Anton Lazăr, Bene József, Egon Marc Lövith.
Ziffer Sándor (1880 – 1962) Peisaj
În afara expoziţiei permanente, Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează periodic expoziţii temporare cu lucrări din colecţiile proprii şi cu cele ale artiştilor contemporani - rezultat al cercetării patrimoniului virtual. Alte expoziţii sunt realizate în parteneriat cu instituţii din ţară şi din străinătate, cu serviciile culturale ale ambasadelor şi cu centrele culturale străine din România. În anul 2009 au fost deschise peste 70 de expoziţii temporare în cele patru galerii de artă ale muzeului inclusiv Salonul anual de artă al Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Cluj. Muzeul clujean a fost în ultimii ani gazda expoziţiilor celor mai reprezentativi artişti contemporani din România (Dan Perjovschi, Sorin Ilfoveanu, Abodi Nagy Béla, Marin Gherasim, Gh. I. Anghel, Vladimir Zamfirescu, Ştefan Câlţia) sau în diaspora (George Ţipoia, Ingo Glass, Ion Nicodim). Specialiştii muzeului (cercetători, muzeografi) se ocupă de cercetarea patrimoniului realizându-se clasificări conform normelor naţionale. În prezent se lucrează la introducerea datelor extinse referitoare la patrimoniul artistic în programul digital DOCPAT realizat de Institutul de Memorie Culturală al Ministerului Culturii şi Cultelor. Se foloseşte în această cercetare materialul bibliografic aflat în biblioteca proprie în număr de 10610 volume, care se îmbogăţeşte anual prin achiziţii. De asemenea se utilizează Internetul şi arhiva de care dispune muzeul. Se realizează cataloage, monografii, repertorii. Patrimoniul muzeului este deschis cercetării academice de specialitate. Dezvoltarea relaţiilor cu publicul constituie o prioritate în activitatea muzeului şi este concretizată în programele de ghidaj ale expoziţiilor, programele educative realizate în parteneriat cu instituţiile şcolare, editarea de cataloage, materiale promoţionale, reproduceri ale unor lucrări reprezentative din colecţiile sale, preocuparea pentru reflectarea activităţilor sale în presa scrisă şi audio-vizuală. Publicului cu handicap de vedere îi stă la dispoziţie albumul de prezentare a muzeului în versiune Braille. Sunt organizate programe educative (de la nivel preşcolar până la nivel universitar) stabilite anual cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj, Universitatea de Artă şi Design, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj. La standul de la intrarea în Galeria Naţională se găsesc cataloage care însoţesc expoziţia permanentă sau expoziţiile temporare, pliante, afişe, cărţi poştale, reproduceri ale unor lucrări în format poster. În afara activităţilor expoziţionale Muzeul de Artă Cluj-Napoca este partener în organizarea altor activităţi cultural-educative-interdisciplinare. Acustica deosebită a sălii „Tonitza” face ca muzeul să fie gazda unor concerte susţinute de Filarmonica „Transilvania” şi de alte prestigioase orhestre în cadrul festivalului anual „Toamna Muzicală Clujeană”. Muzeul de Artă a fost partener al Festivalului de Film Transilvania (TIFF), încă de la prima ediţie, găzduind multe dintre activităţile sale conexe. De asemenea muzeul este organizatorul sau gazda unor manifestări ştiinţifice de importanţă naţională şi internaţională (simpozioanele naţionale Virgil Vătăşianu sau simpozionul internaţional Noi studii ale avangardei). Calitatea manifestărilor organizate de Muzeul de Artă Cluj-Napoca a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007).
Obiectul de activitate
Muzeul de Artă Cluj-Napoca este o instituţie publică de cultură a cărei misiune este de a conserva, cerceta şi pune în valoare patrimoniul real şi virtual de artă românească şi universală. Funcţiile principale ale Muzeului sunt: cercetarea, constituirea şi conservarea patrimoniului; autentificarea, evidenţa, protejarea şi punerea în valoare ştiinţifică şi expoziţională a patrimoniului în scopul cunoaşterii celor mai valoroase piese de artă plastică şi decorativă şi educarea publicului în spiritul valorilor etice şi estetice.
Obiective
1. Evidenţa, conservarea şi securitatea patrimoniului muzeal (mobil şi imobil)
Evidenţa la zi a patrimoniului; Asigurarea integrităţii patrimoniului muzeal; Asigurarea condiţiilor de conservare a pieselor din expoziţia permanentă, depozite şi expoziţii temporare în conformitate cu normele legale; Asigurarea securităţii sporite a patrimoniului şi a personalului. Restaurarea, re-funcţionalizarea clădirii muzeului.
2. Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului muzeal Clasarea patrimoniului. Cercetarea efectivă în depozitul de pictură, sculptură şi grafică propriu al muzeului, în colecţii muzeale, de stat şi particulare şi în atelierele artiştilor contemporani şi documentare în biblioteci şi arhive. Elaborarea de studii şi comunicări ştiinţifice. Elaborarea expoziţiilor temporare prevăzute a se realiza în anii 2010 şi 2011. Documentare în vederea elaborării studiilor şi cataloagelor ştiinţifice cu finalizare în 2010 şi 2011.
3. Creşterea patrimoniului muzeal Obţinerea de donaţii de opere de artă din partea artiştilor şi a colecţionarilor ca urmare a activităţii de cercetare şi valorificare expoziţională – condiţii ale prestigiului instituţiei, în acest fel suplinindu-se achiziţia de opere de artă (în condiţiile actuale de austeritate financiară).
4. Valorificarea patrimoniului muzeal prin expoziţia permanentă Creşterea calităţii ofertei expoziţionale şi a serviciilor oferite de muzeu. Studiul îmbunătăţirii expoziţiei permanente prin actualizarea paginaţiei de artă contemporană românească - elaborarea noii tematici pentru această secţiune din Galeria Naţională. Creşterea numărului de vizitatori, consolidarea publicului fidel al muzeului şi atragerea unor noi categorii de vizitatori. Promovarea Galeriei Naţionale prin: difuzarea catalogului şi a pliantului Galeriei Naţionale (ediţii separate în limbile română, engleză şi franceză), postere, cărţi poştale cu reproduceri după piese importante din Galeria Naţională. Promovare intensă în mass-media.
5. Valorificarea patrimoniului real şi virtual prin expoziţii temporare
Creşterea calităţii ofertei expoziţionale şi a serviciilor oferite de muzeu. Creşterea interesului publicului pentru muzeu, consolidarea publicului fidel al muzeului, atragerea unor noi categorii de vizitatori prin diversificarea ofertei. Valorificarea creaţiei artiştilor contemporani. Includerea muzeului în circuitul naţional şi internaţional al schimbului de valori. Promovare intensă în mass-media.
6. Educaţia publicului generativ al muzeului
Specializarea unei părţi din personalul ştiinţific în domeniul educaţiei artistice specific muzeală. Colaborarea cu instituţii de învăţământ pentru atragerea acestora la activităţile din muzeu. Continuarea campaniei publicitare în vederea sensibilizării comunităţii la importanţa patrimoniului muzeal şi a activităţilor sale. Realizarea de ghidaje curente şi tematice în expoziţia permanentă şi expoziţiile temporare. Realizarea de manifestări cultural-artistice interdisciplinare: concerte de cameră, recitaluri de poezie, lansări de carte, etc. în vederea atragerii publicului către instituţia muzeală.
7. Integrarea instituţiei într-un circuit de informaţii naţionale şi internaţionale
Creşterea calităţii informaţiilor cuprinse în web-site-ul instituţiei. Creşterea ritmului cu care sunt oferite informaţii cu caracter de promovare a instituţiei către mass-media. Creşterea numărului de apariţii în mass-media şi în mediile de promovare a activităţii muzeului (televiziune, radio, ziare şi reviste, site-uri web, reviste de specialitate, cataloage de specialitate etc.) Diseminarea naţională şi internaţională materialelor publicitare şi a celor cu caracter ştiinţific realizate de Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Diversificarea metodelor de transmitere a informaţiilor. Activitate susţinută în cadrul organizaţiilor din care muzeul face parte: Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) şi Organizaţia Internaţională a Muzeelor (ICOM).
8. Activităţi suport pentru funcţionarea instituţiei publice
Finanţarea activităţii din venituri proprii şi sponsorizări. Asigurarea infrastructurii necesare ansamblului de activităţi ale instituţiei. Realizarea de activităţi complementare misiunii de bază a muzeului.
Publicul ţintă
Preşcolari, şcolari (familiarizarea cu noţiunea de artă şi cultură). Elevi din învăţământul preuniversitar. Studenţi. Cadre didactice de specialitate (suport didactic pentru activităţile de profil). Cercetători în domeniu. Artişti plastici. Muzeul acordă o atenţie deosebită elevilor din liceele de artă, din universităţile de artă şi de arhitectură, aceştia beneficiind de gratuitate la intrarea în expoziţiile deschise în muzeu.
Principalele realizări în anul 2009
Conservarea şi securitatea patrimoniului muzeal S-a achiziţionat sistemul de protecţie contra radiaţiilor UV şi IR a lucrărilor de artă expuse în Galeria Naţională şi s-au achiziţionat anumite echipamente destinate creşterii siguranţei bunurilor şi personalului din muzeu. Pe loggia de la etajul clădirii s-au montat elemente de protecţie împotriva distrugerilor cauzate de prezenţa păsărilor. S-au efectuat lucrări de stopare a degradării unor pereţi din curtea interioară şi latura estică a clădirii.
Cercetarea patrimoniului S-a întocmit documentaţia pentru clasarea în categoria tezaur a unor lucrări din patrimoniul de artă al muzeului. Au fost aduse contribuţii la istoria artei româneşti prin introducerea unor artişti şi piese din patrimoniul muzeal în circuitul valorilor artistice recunoscute pe plan naţional şi internaţional. (Ex. dl. Dan Breaz, muzeograf, a participat cu comunicarea „Aurel Popp în colecţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca” la Simpozionul „Aurel Popp în conştiinţa contemporanilor”, organizat de către Muzeul Judeţean Satu Mare). S-a editat catalogul expoziţiei ,,De gustibus et coloribus… – O expoziţie de gusturi şi culori, cu un decalog culinar de Mircea Dinescu” (mai 2009) şi a catalogului expoziţiei „Chestii tipărite” de Dan Perjovschi (octombrie 2009). S-a organizat colocviului-dezbatere: „Muzeele: reset sau continue?” (15 septembrie 2009) având ca subiect problematica funcţiilor de bază ale muzeului. S-a achiziţionat un sistem de înaltă fidelitate pentru fotografierea patrimoniului de artă.
Creşterea patrimoniului muzeal În anul 2009 au fost obţinute 34 donaţii de opere de artă în valoare totală de 103 600 lei, din partea artiştilor şi a colecţionarilor ca urmare a activităţii de cercetare şi valorificare expoziţională.
Valorificarea patrimoniului muzeal prin expoziţia permanentă S-a promovat Galeria Naţională prin: difuzarea catalogului Galeriei Naţionale (ediţii separate în limbile română, engleză şi franceză), postere, cărţi poştale cu reproduceri după piese importante din Galeria Naţională; S-a editat pliantul Galeriei Naţionale în patru limbi (română, engleză, franceză, maghiară). S-au realizat de afişe publicitare de mari dimensiuni la intrarea în muzeu pentru promovarea expoziţiei permanente.
Valorificarea patrimoniului real şi virtual prin expoziţii temporare Muzeul organizează expoziţii temporare în vederea cunoaşterii patrimoniului muzeal real şi virtual şi introducerea unor artişti, îndeosebi din Transilvania sau din centrul artistic Cluj-Napoca, în circuitul artistic naţional; valorificarea unor colecţii care nu se pretează expunerii permanente (grafică); expoziţii tematice şi stilistice; expoziţii personale şi expoziţii realizate în colaborare cu instituţii de profil cultural-artistic din ţară şi din străinătate. În anul 2009 s-au realizat 71 de expoziţii temporare faţă de 30 prevăzute în Programul minimal. a) Expoziţii temporare cu lucrări din patrimoniul real muzeului. Ex: Expoziţia ,,De gustibus et coloribus…’’ – O expoziţie de gusturi şi culori, cu un decalog culinar de Mircea Dinescu, Expoziţie de xilogravuri populare de la Hăşdate şi Nicula (jud. Cluj), Expoziţia aniversară de sculptură şi grafică „Medalion Lövith”. b) Expoziţii temporare cu lucrări din patrimoniul virtual: Valorificarea creaţiei artiştilor români contemporani din Transilvania. Ex: Kömives Andor, Mariana Gheorghiu, Dora Dumitrescu, Ioan Horvath Bugnariu, Valentin Codoiu, Liviu Mocan, Adrian şi Lăcrămioara Aramă, Ana Raveca Brânzaş, Eugen Gocan. Aducerea în atenţia publicului clujean a creaţiei unor mari artişti contemporani activi în alte centre artistice din ţară. Ex: Marcel Lupşe - Bistriţa, Dan Palade, Dacian Andoni - Timişoara, Ion Sasu, - Satu Mare. Prezentarea creaţiei unor artişti români activi în diaspora; Ex: Ilinca Cantacuzino (Anglia), Teodora Pica (Canada), Ion Nicodim (Franţa). Prezentarea unor artişti de anvergură internaţională. Ex: Expoziţia de artă plastică a grupului Figurativ (Ungaria), Expoziţie retrospectivă Semne simboluri şi mesaje -– mozaic şi pictură András Rác (Galeria Körmendi – Budapesta, Ungaria), Expoziţia Otto Dix „Grafică critică 1920-1924“ (Centrul Cultural German Cluj-Napoca/ Institutul pentru Relaţii Externe a Republicii Federale Germane), Expoziţia Dan Perjovschi - Chestii tipărite. Prezentarea unor expoziţii de sinteză prestigioase: Expoziţia de pictură „Cel ce se pedepseşte singur. Ştefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu. Arta şi România în anii ’80-’90.” (Institutul Cultural Român Bucureşti), Expoziţia „Syo / Atelier” - Tarohei Nakagawa (Japonia) şi Ioan Sbârciu (Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca), Expoziţia de fotografie “Solidari cu România” (Institutul Polonez Bucureşti şi Radio Cluj), Salonul anual de arte plastice şi decorative al Filialei Cluj a UAP (UAP - Filiala Cluj), Expoziţia “Spiritul lui Budo. Istoria Artelor Marţiale din Japonia”( Ambasada Japoniei, Japan Foundation, Compania Art Act). Susţinerea şi promovarea creaţiei artiştilor din tânăra generaţie. Ex: Egri András, Vdovkina Anastasia, Doina Stici, Mihuţ Boşcu, Mihaela Gorcea, Matei Horvath Bugnariu.
Vernisajul expoziţiei „Chestii tipărite” Expoziţia de pictură şi obiecte Expoziţia „Syo / Atelier” - Tarohei Dan Perjovschi” „Testament” - Ion Nicodim Nakagawa (Japonia) şi Ioan Sbârciu
Relaţia cu publicul A crescut numărul de vizitatori din categoria publicului ţintă. S-a finalizat proiectul special de educaţie artistică a persoanelor cu dezabilități de vedere –realizat în colaborare cu Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca. A crescut numărul de ghidaje în expoziţia permanentă şi expoziţiile temporare. A crescut şi s-a diversificat numărul de manifestări interdisciplinare fiind realizate 49 de manifestări complementare cultural-educative (concerte, conferinţe etc.): Ex. programul „Gust bun – bun gust...” dedicat formării bunului gust, dezbaterea „Arte Marţiale: despre artă şi politică” invitat Ioan Sbîrciu, senator şi preşedinte al Universităţii de artă Cluj, moderator Erwin Kessler – Institutul Cultural Român, spectacolul de operă „Nunta lui Figaro” susţinut în curtea muzeului de Opera Naţională Cluj-Napoca. S-au confecţionat uniforme pentru personalul de supraveghere şi pază al muzeului. S-a oferit publicului posibilitatea de a-i fi anunţate prin poşta electronică activităţile cuprinse în programul muzeului. Activităţile muzeului au fost promovate constant în mass-media şi pe web-situl muzeului.
Integrarea instituţiei într-un circuit de informaţii naţionale şi internaţionale S-a optimizat prezentarea informaţiilor pe site-ul muzeului. S-au realizat schimburi de publicaţii cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate. Catalogul expoziţiei „De gustibus et coloribus…” a fost prezentat în cadrul Festivalului internaţional de teatru Sibiu. Materialele publicitare şi cele cu caracter ştiinţific realizate de Muzeul de Artă Cluj-Napoca au fost transmise pentru a fi promovate în cadrul diverselor manifestări organizate de Consiliul Judeţean Cluj în ţară şi străinătate. Catalogul de prezentare al muzeului şi cataloage ale expoziţiilor temporare a fost transmis către: Klaus Biensenbach – curator şef al Muzeului de artă modernă din New York, Martin Roth - director general al Muzeului de Artă din Dresda, Christine Macel - curator şef al Centrului Pompidou Paris, Lars Nittve - directorul Muzeului de artă modernă din Stockholm cu ocazia participării directorului Muzeului de Artă Cluj-Napoca la a 40-a ediţie a târgului de artă „Art Basel” desfăşurată în perioada 10-14 iunie 2009. S-a făcut o mediatizare intensă a ansamblului activităţii instituţiei (peste 3000 de referinţe) prin parteneriate şi colaborări cu TVR Cluj, Radio Cluj, ONE TV, Realitatea TV, PRO TV Cluj, TVR Cultural, TV Europa Nova, Antena 1, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio Guerilla, Radio Transilvania, Radio Renaşterea, Radio UBB, Făclia, Agenda Clujeană, Clujeanul, Ziua de Cluj, CJ – 24 – FUN, Zile şi nopţi, Şapte seri, Kronika, Szabadsag, Foaia Transilvană, Monitorul de Cluj, Adevărul, Observator Cultural, România Culturală, Ziarul Financiar – Ziarul de duminică, Art Act Magazine, City News, Q Box, Napoca News, Welcome2cluj, Ce facem diseară, etc. S-au fructificat noi medii de comunicare (e-mail, SMS, flash-mob) prin care este promovată activitatea muzeului şi sunt transmise invitaţii de participare la evenimentele organizate. Specialiştii muzeului au participat la diverse activităţi în cadrul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România şi s-au îndeplinit criteriile pentru păstrarea calităţii de membru ICOM.
Activităţi suport pentru funcţionarea instituţiei publice În anul 2009 au fost realizate venituri proprii cu 31% mai mult decât suma planificată şi au fost atrase sponsorizări cu 13% mai mult decât suma planificată. Au fost atraşi 17 noi parteneri şi sponsori în finanţarea unor activităţi ale muzeului.
