Index
Panorama
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismReprezentanta Bruxelles Marti, 30 Mai 2017
Sediul Consiliului judetean Cluj
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismJurnalul Judetului ClujFormulareContact
Opera

Prima pagina > Istoria judetului

Istoria judetului


ISTORIA JUDEŢULUI CLUJ

     Istoria judeţului Cluj este una milenară, cele mai vechi urme neolitice din ţara noastră descoperindu-se în localitatea Baciu. Continuitatea populaţiei daco-romane pe acest teritoriu este confirmată de descoperirile arheologice din Cluj-Napoca, Turda, Căşeiu, Bologa, Gherla sau Gilău. A urmat invazia popoarelor migratoare şi o parte dintre aceştia s-au stabilit aici, alături de populaţia deja existentă, descoperindu-se vestigii gepide la Apahida şi Turda. Tezaurul de la Apahida este considerat de către specialişti similar ca valoare cu mult mai celebrul tezaur descoperit la Tournai în Belgia şi care a aparţinut regelui Childeric, întemeietorului dinastiei merovingine. Modul de reprezentare, valorile consacrate ale Imperiului Roman – fibula, inelul sigilar şi brăţara-  sunt elementele ce aseamănă complexul funerar de la Apahida cu complexul funerar de la Tournai.
     În perioada pre-medievală şi medievală s-au organizat voievodate şi comitate, la Dăbâca fiind atestată cetatea voievodului Gelu, iar mai târziu în acest perimetru fiind atestat documentar Comitatul Dăbâca, în anul 1164 şi Comitatul Cluj, în anul 1177.
Între secolele XI-XV întâlnim Clujul sub denumirile de Castrum Clus, Villa Culusvar, Klausenburg sau Kolozsvár. În secolul al XI-lea regăsim abaţia benedictină de la Calvaria, a doua instituţie ecleziastică a Transilvaniei, aceasta aflându-se în jurisdicţia arhiepiscopului de Esztergom al Ungariei. Clujul a avut ca primă etapă de dezvoltare amplasamentul vechii aşezări romane Napoca, după anul 1271 extinzându-se, pentru ca în 1316 să devină oraş, iar din 1405 să dobândească statutul de oraş liber regesc. În satul Feleacu, la 8 km de Cluj-Napoca, cu sprijinul domnitorului Ştefan cel Mare al Moldovei, este înfiinţată Arhiepiscopia de Feleacu, ce a reprezentat de facto Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei pentru câteva decenii.
     În secolul al XVI-lea, Clujul cunoaşte o înflorire economică şi administrativă, datorată creşterii activităţilor comerciale, el fiind reşedinţa comitatului cu acelaşi nume. În biserica romano-catolică Sf. Mihail se ţin mai multe diete ale Transilvaniei şi sunt investiţi ca principi ai Transilvaniei Sigismund Báthory, Gabriel Báthory, Sigismund Rákóczi şi Gabriel Bethlen.
     Alte oraşe importante din acest areal sunt Turda, Gherla şi Dej. Oraşul Turda a renăscut în Evul Mediu în vecinătatea castrului roman Potaissa, ocnele de sare de aici fiind atestate în anul 1075, iar în anul 1568, în biserica romano-catolică Sf. Maria, a fost adoptat primul edict de toleranţă religioasă din Europa.
    Gherla a reprezentat unul din importantele oraşe ale armenilor. Cunoscut sub numele de Armenopolis, aşezarea a fost construită în stilul baroc special pentru comunitatea armenească. Mărturie a gloriei de altă dată a rămas catedrala armeano-catolică Sf. Treime, unde regăsim tabloul „Coborârea lui Iisus de pe Cruce“, atribuit atelierelor lui Rubens.
Oraşul Dej este atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1214, din secolul al XIII-lea datând şi recunoaşterea Dejului drept port de apă interioară. La aproximativ 12 km de Dej, pe malul Someşului, întâlnim  Episcopia Ortodoxă de la Vad, documentele vremii atestând existenţa episcopilor ortodocşi între 1523-1627.
     La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania intră sub dominaţie habsburgică şi implicit şi zona Clujului. Din această perioadă datează cele mai importante monumente de arhitectură barocă ale Clujului: Palatul Bánffy din Cluj Napoca – azi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Castelul Bánffy de la Răscruci – reşedinţa comitelui de Dăbâca şi Castelul Bánffy de la Bonţida, recunoscut în epocă drept Versaille-ul Transilvaniei. Secolul al XVIII-lea se remarcă prin destrămarea orânduirii feudale şi apariţia capitalismului.
     În secolul al XX-lea, actuala rază administrativă a judeţului Cluj a devenit unitate administrativă a Regatului României, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial o parte fiind administrată de statul ungar în urma dictatului de la Viena, pentru ca după cel de-al Doilea Război Mondial să devină, în urma organizării administrative, Regiunea Cluj până în 1968,  iar după acest an Judeţul Cluj.