Index
Panorama
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismReprezentanta Bruxelles Luni, 23 Ianuarie 2017
Sediul Consiliului judetean Cluj
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismJurnalul Judetului ClujFormulareContact
Opera

Prima pagina > Economie

Economie

                                   

                    

                          

ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ    

 

 

Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Bucurându-se de o aşezare geografică favorabilă, de infrastructura dată de prezenţa aeroportului internaţional, de accesul la magistralele de cale ferată şi de o reţea de şosele şi drumuri adecvată, judeţul s-a dezvoltat policentric, în jurul aşezărilor urbane: municipiul Cluj-Napoca, Zona Turda – Câmpia Turzii, Dej şi Huedin.

Atuurile Clujului în privinţa atragerii de noi investitori

            Clujul a constituit întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini veniţi în România datorită atuurilor incontestabile pe care le are comparativ cu celelalte zone ale ţării: poziţia geografică deosebită, apropierea de graniţa de vest, mediul economic dinamic, resursa umană impresionantă, în special cea calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Există, de asemenea, numeroase instituţii de învăţământ vocaţional, şcoli internaţionale, capabile să ofere forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, extrem de favorabile sunt şi specificul cultural cosmopolit al Clujului, multiculturalitatea şi multietnicitatea, deschiderea faţă de cultura occidentală, cultul muncii, mai pregnant înrădăcinat aici decât în alte zone ale ţării graţie moştenirii austriece ce şi-a lăsat amprenta în zonă timp de secole. Majoritatea tinerilor vorbesc una, două limbi de circulaţie internaţională, studiază în şcoli cu predare intensivă în limbile germană şi engleză, oferind unor potenţiali investitori un spectru generos din punct de vedere al resursei umane a locului. Nu în ultimul rând, un alt atu esenţial pe care Clujul îl are în ceea ce priveşte atragerea de investiţii se referă la accesul facil spre numeroase destinaţii europene care este asigurat prin intermediul Aeroportului Avram Iancu Cluj.  

 

65% dintre clujeni locuiesc în oraşe

               Organizarea administrativă a judeţului Cluj include o reţea de 434 de aşezări omeneşti grupate în 81 de unităţi administrativ teritoriale. Conform recensământului din anul 2011, populaţia judeţului este de 659.370 de locuitori, din care peste 65% locuiesc în cele cinci municipii plus oraşul Huedin. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia regăsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii. În ceea ce priveşte împărţirea pe religii şi apartenenţa la culte religioase a populaţiei din judeţul Cluj, 71,79% dintre credincioşi sunt ortodocşi, 11,06% reformaţi, 3,67% greco-catolici, 3,43% romano-catolici, 3,25% penticostali, 0,52% adventişti şi 1,12% baptişti, fiecare cult religios aparţinând unei episcopii: ortodoxă, greco-catolică, reformată şi evanghelică.    

 

 Potenţial industrial ridicat

               Economia Judeţului Cluj se bazează în special pe servicii şi industrie. Ponderea mare a sectorului de servicii justifică performanţele ridicate ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Cluj are o pondere mai ridicată a sectorului terţiar şi de construcţii, respectiv o pondere mai redusă a industriei şi Clujul a fost si rămâne o societate multiculturală.

               Totodată, industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei judeţului Cluj care produce o valoare adăugată consistentă o reprezintă sectorul IT şi cel relaţionat serviciului clienţi - servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrează anual o creştere cu peste 30% a numărului de angajaţi. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrării către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei industriale sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).   

Sinteză economică - 2014

               În luna iunie producţia industrială a judeţului Cluj a crescut cu 19,6% faţă de aceeaşi lună din anul  2013. Comparativ cu primul semestru din 2013, in perioada 1.01 – 30.06 2014 indicele producţiei industriale a fost de 122,3%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna iunie 2014 a fost cu 11,7% mai mare faţă de luna iunie 2013. Pe cumulat şase luni, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 112,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

             Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1.01-30.04.2014 se concretizează în realizarea unui volum de export în valoare 315,7 mil. euro şi a unor importuri care însumează 598,0 mil. euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, exportul a crescut cu 8,3%, iar importul a crescut cu 14,4%.

              Dintre produsele livrate la export menţionăm : hârtie şi carton; articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; articole şi accesorii de îmbrăcăminte; încălţăminte şi articole similare; produse din fontă, fier şi oţel; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control, produse farmaceutice, sticlă şi articole din sticlă, mobilă.

                Au fost importate în cantităţi mari : cafea şi ceai; combustibil, uleiuri minerale şi produse rezultate din distilare; produse chimice organice; îngrăşăminte; piei brute; hârtie şi carton; produse din fontă, fier şi oţel; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată; mătase; bumbac; fibre sintetice sau artificiale; mobilă.

                În perioada 1.I – 30.VI 2014, unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor  3503 camere cu 6965 locuri; au fost cazaţi 161752 turişti, din care 31862 turişti străini (reprezentând 19,7% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013  numărul turiştilor străini a crescut cu 15,8%. Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Ungaria (6503), Italia (4105), Germania (3567), Franţa (2245), Regatul Unit (1663),

                Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie 2014 a fost de 30,5%, cu 7,5% mai mare faţă de luna iunie 2013.   

               În luna iulie 2014, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum , pe ansamblu, a crescut cu 1,12% comparativ  cu luna decembrie 2013 (s-a înregistrat o scădere de preţuri la mărfurile alimentare de 0,19% şi creşteri la mărfurile nealimentare de 2,12% şi la servicii de 1,31% ).

              Comparativ  cu luna iunie 2014, scăderea preţurilor  a fost de 0,05%  (s-a înregistrat o creştere de 0,36%, la servicii şi scăderi de 0,30% la mărfurile alimentare şi de 0,01% la mărfurile nealimentare ).      

            Cele mai importante modificări de preţuri, în luna iulie 2014, faţă de luna iunie 2014, au fost înregistrate la următoarele bunuri de consum şi servicii:

          alimentare – făină  (+0,10%), pâine şi produse de franzelărie (+0,05%), legume şi conserve de legume (-2,30%), cartofi (-2,33%), fructe proaspete (-0,79%), citrice (-2,57%), ulei comestibil (-0,26%), carne de pasăre (+0,05%), lapte de vacă (-0,08%), brânzeturi (-0,05%), unt  (-0,09%), ouă (+1,78%), zahăr (-2,02%), cacao şi cafea (+0,14%), băuturi alcoolice (+0,03%).

            nealimentare – tricotaje (+0,09%), încălţăminte (+0,07%), mobilă (+0,07%), articole chimice (+0,13%), cărţi, ziare, reviste (+0,02%)  autoturisme şi piese de schimb (+0,18%), articole de igienă, cosmetice (+0,10%), medicamente (+0,05%), combustibili (-0,09%), tutun, ţigări (+0,46%), energie electrică (-2,17%), gaze (+2,39%), energie termică  (stabil);

            servicii – confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (+0,07%), apă, canal, salubritate (+1,01%), chirie (+0,41%), reparaţii auto, electronice şi lucrări foto (+0,19%), îngrijire medicală (+0,20%), transport urban (-0,03%),  interurban  (+0,04%), aerian (+0,36%), telefon      (+0,37%), cazare în unităţi hoteliere (+0,32%).

               Preţurile medii determinate în luna mai 2014, la principalele produse agroalimentare vândute pe piaţă municipiului Cluj-Napoca, au fost următoarele : la cartofi 2,00 lei/kg la fel ca luna aprilie 2014, ceapă verde 8,00 lei/kg (stabil), varză timpurie şi de vară 2,38 lei/kg (-5,00%),   spanac 3,00 lei/kg (stabil), morcovi 2,50 lei/kg (stabil), căpşuni 6,63 lei/kg, lapte dulce 3,00 lei/litru  (stabil), brânză din lapte de oaie 22,00 lei/kg (stabil), ouă 0,63 lei/buc  (-10,71%), miere de albine 22,33 lei/kg (stabil).    

             Câştigul salarial mediu nominal brut pe economie în luna iunie 2014 a fost de 2334 lei, iar cel net de  1687 lei. În judeţul Cluj, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iunie 2014 a fost de 2448 lei şi cel net de 1784 lei. Câştigul salarial mediu net din luna iunie 2014 a fost cu 4,1%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2013. 

              Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iunie 2014, a fost de 9744 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă  2,8%, cu 0,6% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna iunie din anul 2013. Din numărul total al şomerilor 46,6% sunt femei şi 70,3% reprezintă muncitori. 

              Clujul are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (38.081 societăţi comerciale in funcţiune) iar la capitolul  tinerilor antreprenori Clujul a bătut Capitala (cu peste 1.920 de SRL-D-uri ale tinerilor întreprinzători faţă de 1.555 în Bucureşti).

 

 

Agricultura 

              În ceea ce priveşte domeniile agriculturii şi silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca pondere şi importanţă, în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal, cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului. Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, care licenţiază anual peste 2.000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.    

 

Infrastructură modernă care să conecteze Clujul la Europa

             În perioada imediat următoare vor fi deblocate şi continuate într-un ritm mult mai intens lucrările de modernizare a celor 1214,154 km de drumuri judeţene administraţi de Consiliul Judeţean Cluj, dar şi a reţelelor edilitare din fiecare localitate. Totodată, vor continua proiectele de modernizare şi extindere a aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, iniţiate acum mai bine de un deceniu. În acelaşi timp, vor fi extinse şi completate aceste proiecte, în principal prin realizarea unui terminal cargo, astfel încât Aeroportul clujean să devină un punct de referinţă în transportul de mărfuri pe calea aerului, contribuind astfel în mod direct la stimularea dezvoltării economiei judeţului.  

 

Clujul – centru turistic şi istoric.

            Judeţul Cluj beneficiază de o importantă resursă agroturistică care trebuie valorificată. Un exemplu în acest sens îl constituie Rezervaţia Naturală Cheile Turzii, aflată în custodia Consiliului Judeţean, care merită să fie pusă cu adevărat în valoare şi care să fie transformată într-un obiectiv de maxim interes şi care să atragă un număr semnificativ de turişti, atât români cât şi străini. Totodată, Clujul beneficiază de o vastă reţea de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniu arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional şi care constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie. Atrag atenţia monumentele din oraşele judeţului de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvăneană. De mare interes turistic sunt Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească, dar şi străină (peste 4.000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (peste 400.000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65.000 de exponate), Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial „Emil Isac”, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140.000 piese). În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV-XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie.  

 

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj. 

                         Camera de Comerţ şi Industrie Cluj