Prima pagina > Economie

Economie

                       ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ

Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Bucurându-se de o aşezare geografică favorabilă, de infrastructura dată de prezenţa aeroportului internaţional, de accesul la magistralele de cale ferată şi de o reţea de şosele şi drumuri adecvată, judeţul s-a dezvoltat policentric, în jurul aşezărilor urbane: municipiul Cluj-Napoca, Zona Turda – Câmpia Turzii, Dej şi Huedin.

  POPULAŢIA

Populaţia judeţului Cluj s-a încadrat până în 1989 într-o tendinţă crescătoare, după acest an descrescând progresiv. Astfel, dacă în anul 1930 judeţul Cluj număra 334.991 de locuitori, în 1977 numărul locuitorilor ajunsese la 715.507, pentru ca în 2002 să scadă la 702.755, la începutul anului 2010 ajungând la 692.339 locuitori.

Scăderea numerică a populaţiei după 1989 este rezultatul unui complex de factori, dintre care amintim: mişcarea naturală a populaţiei, care a înregistrat valori negative: cea mai mare scădere a sporului natural al populaţiei la nivel regional; cea mai scăzută rată de fertilitate în cadrul regiunii de nord-vest; numărul relativ mic de investiţii care au intrat la nivelul judeţului în primul deceniu de după 1989; numărul mare de imigranţi fie spre satele limitrofe, datorită rădăcinilor culturale comune, fie spre Statele Unite, Canada sau ţări ale Uniunii Europene, în cadrul migraţiei forţei de muncă cu un grad ridicat de calificare.

Scăderea populaţiei totale implică şi scăderea densităţii acesteia. În anul 2002, densitatea populaţiei judeţului Cluj era de 105,3 locuitori pe km², faţă de media naţională de 90,0 ambele valori fiind în descreştere din 1992, când la nivel de ţară se înregistra o densitate de 95,7, iar pe judeţ una de 110,3 locuitori pe km².

La nivel regional, judeţul Cluj înregistrează cel mai ridicat grad de urbanizare, apropiindu-se de 70%, cifră comparabilă în valoare relativă cu cea a populaţiei rurale de la începutul anilor  70. Acest fapt se datorează în principal municipiului Cluj-Napoca, care a reprezentat un centru de polarizare atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional, dar şi celorlalte municipii şi oraşe: Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla şi Huedin.

Analizând structura populaţiei pe activităţi economice, observăm că cea mai mare parte a acesteia îşi desfăşoară activitatea în sectorul serviciilor, urmat de cel al industriei şi construcţiilor şi doar o mică parte în agricultură.

EFECTIVUL SALARIAŢILOR - la sfârşitul perioadei 

persoane

Nota 1: Datele privind efectivul de salariaţi au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale (al cărei eşantion, pe total ţară, cuprinde 25000 unităţi economico-sociale, începând cu luna ianuarie 2010), completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) pentru unităţile cu 0-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2008.

Nota 2: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasificării activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2.

           Explicaţia este aceea că, în ciuda faptului că judeţul Cluj se încadrează în categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, resursele, deşi variate, sunt insuficiente pentru a permite dezvoltarea unor industrii specializate în prelucrarea lor. Ca atare, judeţul în ansamblu, dar mai ales zona urbană au dezvoltat un sector al serviciilor peste media naţională, fructificând prin aceasta avantajele oferite de forţa de muncă locală şi atrasă prin studenţi care, după absolvire, preferă să rămână în Cluj.

     INDUSTRIA

În ceea ce priveşte structura actuală pe ramuri industriale, se observă o complexitate destul de accentuată. Ramurile industriale cu o reprezentare semnificativă la nivelul judeţului Cluj sunt următoarele:

-          Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere: 0,1%;

-          Alte activităţi extractive: 2,4%;

-          Industria alimentară şi a băuturilor: 14,0%;

-          Industria textilă: 2,5%;

-          Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte: 6,7%;

-          Industria pielăriei şi a produselor din piele: 4,1%;

-          Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn: 1,1%;

-          Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie:7,1%;

-          Edituri, poligrafie şi înregistrări: 3,0%;

-          Fabricarea substanţelor, a produselor chimice şi a fibrelor şi firelor sintetice şi artificiale: 10%;

-          Fabricarea altor produse din minerale nemetalice: 8,9%;

-          Industria metalurgică şi a produselor din metal: 6,1%;

-          Industria de maşini şi echipamente: 3,4%;

-          Industria de mijloace de tehnică de calcul şi de birou: 0,9%

-          Producţia de aparate pentru comandă şi distribuţia electricităţii: 4,0%;

-          Echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii: 0,8%;

-          Industria de aparatură şi instrumente medicale de precizie, optice şi fotografice, ceasornicărie: 0,5%;

-          Industria mijloacelor de transport rutier: 0,5%;

-          Industria altor mijloace de transport: 2,0%;

-          Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale: 5,7%;

-          Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile: 0,1%;

-          Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă: 2,6%;

-          Captarea, tratarea şi distribuţia apei: 1,3%.

În ultima perioadă, nivelul producţiei industriale la nivelul judeţului Cluj a înregistrat ritmuri de creştere constante, peste media naţională, care au dus la o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în sectoarele industriale sus-menţionate. Indicele producţiei industriale pe trimestrul I 2010, comparativ cu trimestrul  I 2009, a fost de 122,40%.

    AGRICULTURA

Agricultura constituie o ramură importantă a economiei judeţului, contribuind în mod semnificativ la realizarea  produsului intern brut. Dezvoltarea agriculturii este strâns legată de condiţiile naturale variate, care oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe.

Suprafaţa agricolă a judeţului era la sfârşitul anului 2008 de 427273 ha, ceea ce reprezenta 64,01 % din suprafaţa judeţului (667.440 ha),  suprafaţa arabilă  27,37%, păşuni 23,08%, fâneţe 12,84%, vii şi pepiniere viticole 0,02% şi livezi şi pepiniere pomicole 0,68%.

Pentru anul 2008, datele reliefează că 57,4% din suprafaţa arabilă a judeţului a fost cultivată cu cereale, 5,8% legume, 6,4% cartofi, 4,2% plante industriale (tutun,  sfeclă-de-zahăr), 38,5% alte culturi (plante de nutreţ textile, uleioase, etc.).

Livezile şi pepinierele pomicole dispun de condiţii favorabile de cultură într-o mare parte a judeţului, îndeosebi pentru prun, măr şi păr, ale căror culturi au atins un maxim de dezvoltare la sfârşitul deceniului nouă al secolului al XX-lea, acestea deţinând 1,3% din suprafaţa judeţului în anul 1990. După această dată, în condiţiile cunoscute de evoluţia agriculturii româneşti, suprafeţele ocupate de livezi s-au redus la mai mult de jumătate.

Alături de cultura plantelor, creşterea animalelor este o activitate agricolă importantă pentru populaţia rurală a judeţului Cluj. Referitor la speciile de animale crescute pe teritoriul judeţului, acestea sunt similare celor crescute în alte judeţe ale ţării, speciile de bază fiind bovinele, porcinele, ovinele, dar şi caprinele, cabalinele, păsările, iepurii şi albinele, la care se adaugă piscicultura.

Parcul de tractoare şi maşini agricole la data de 31 decembrie 2008 era de 5.083 de tractoare, 3.838 pluguri pentru tractor, 1.347 semănători mecanice şi 655 de combine pentru recoltat.

    COMERŢUL EXTERIOR

Schimburile comerciale externe ale judeţului Cluj reflectă structura profilului economic al acestuia. Astfel, Clujul importă combustibili, uleiuri minerale, produse farmaceutice, materiale plastice şi articole din material plastic, hârtie şi carton, articole din pastă de celuloză, produse din fontă, fier şi oţel, cazane, maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate  şi materiale electrice, automobile, instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, mobilă.

Dintre produsele livrate la export, menţionăm: hârtie şi carton, articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotaje, încălţăminte, produse din fontă, fier şi oţel, cazane, maşini şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi materiale electrice şi părţi ale acestora, mobilă.

    COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI

INVESTIŢIILE

Existenţa unui învăţământ de înaltă clasă, atât la nivel liceal şi al şcolilor vocaţionale, cât şi la nivel academic, a transformat judeţul Cluj într-un spaţiu economic atractiv pentru investitorii străini, fapt reflectat în creşterea numerică şi în modificarea structurii investiţiilor.

Volumul investiţiilor nete, realizat de principalii agenţi economici în cursul anului 2008, reprezintă 2.819,2 milioane lei, din care, proprietate integrală de stat sectorul deţine 13,0%, sectorul majoritar de stat 5,4%, sectorul integral privat 65,6%, sectorul majoritar privat 3,1%, proprietate cooperatistă 0,1% şi proprietate integral străină 12,8%. Din totalul investiţiilor nete 1,1% au fost efectuate în agricultură şi silvicultură, 22,8 în  industrie, 13,8% în construcţii, 21,5% în comerţ şi 40,8% în servicii. 

În anul 2009, au fost construite 6.720 locuinţe,  din care în mediul  urban 1.592 şi în mediul rural  5.128.

            În anul 2009 au fost înmatriculate 299 de societăţi comerciale, valoarea capitalului social total subscris a fost 2.641,2 mii lei.

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj.