Index
Panorama
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurism Miercuri, 17 Octombrie 2018
Sediul Consiliului judetean Cluj
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurism FormulareContact

Prima pagina > Comunicate > Concert deschidere TMC, editia 52

Concert deschidere TMC, editia 52




CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

Informare de presa
Ref.: Deschiderea Festivalului International ,,Toamna Muzicala Clujeana”, editia a 52-a


     Filarmonica de Stat ,,Transilvania”, institutie de cultura care functioneaza in subordinea Consiliului Judetean Cluj, invita publicul interesat sa ia parte vineri, 12 octombrie 2018, incepand cu ora 19.00, la Colegiul Academic, la Concertul de deschidere a celei de-a 52 editii a Festivalului International ,,Toamna Muzicala Clujeana”.
     Programul concertului de deschidere va fi unul perfect pentru startul unui festival de toamna. Pentru inceput, lucrarea Amurg de toamna, schita pentru orchestra de coarde a lui Alfred Alessandrescu. Compus in 1910, melancolicul Amurg de toamna vadeste, prin efectele timbrale si elementele de stil specific impresioniste, influenta pe care studiile de la Paris cu celebrul Vincent d’Indy le a avut asupra compozitorului. Lucrarea a fost interpretata in prima auditie absoluta la Bucuresti, pe 10 noiembrie 1918, de catre Orchestra Societatii „Amicii orbilor”, dirijata de Celestino Piaggio, ceea ce o face extrem de potrivita pentru deschiderea unui festival de muzica clasica sub semnul Centenarului.
     In continuare, pianistul Rémi Geniet, va interpreta, alaturi de Orchestra, Frédéric Chopin - Concertul nr. 2 pentru pian, in fa minor, op. 21. Lucrarea e compusa in 1829, cand Chopin tintea sa se afirme in lumea muzicala. Deja de la varsta de 10 ani, criticii si spectatorii polonezi il numeau „al doilea Mozart”, iar popularitatea sa era tot mai mare in randul saloanelor aristrocratiei. In raportul final, la terminarea studiilor, era notat: „Chopin F., student in anul trei, talent exceptional, geniu muzical.” Ca multe dintre lucrarile de tinerete ale marilor compozitori, si aici sunt evidente deja elementele care vor caracteriza stilul chopinian: teme uneori visatoare, alteori pasionale, armonii melancolice si ornamente stralucitoare. Din punct de vedere tehnic, ele erau exercitii in virtuozitate, ornamentari exuberante la mana dreapta, salturi mari, incrucisari de maini, triluri simple si duble, arpegii. Concertul in fa minor  incepe, intocmai ca modelele clasice, cu Partea lenta a fost, dupa indiciile date de Chopin insusi, inspirata de iubirea sa pentru Konstancja G?adkowska, o tanara cantareata pe care o intalnise la Conservator. Dupa atmosfera onirica a partii lente, Chopin aduce aici lumina si energie intr-o scriitura pianistica de bravura.
     Programul serii se va inchide cu Johannes Brahms, Simfonia nr. 4 in mi minor, op. 98, a carei prime parti reprezinta si coloana sonora a spotului oficial al Festivalului ,,Toamna Muzicala Clujeana”.
Supranumit „micul Beethoven” de Regele Hanovrei (de-abia inceputul unui complex de care nu va reusi niciodata sa se elibereze complet), Brahms simtea deja, la 20 de ani, o legatura stransa cu maestrul clasic, tot asa cum, foarte curand, avea sa cada sub vraja lui Robert Schumann. Influenta celor doi ii va stabili lui Brahms drumul stilistic: clasic romantic.
     Ultima simfonie din creatia lui Brahms, Simfonia nr. 4 in mi minor, este o lucrare monumentala, a carei prima parte se contureaza dintr-un gest de inceput de o simplitate suprema: un interval care urca si coboara si din care se dezvolta ulterior linii melodice de mare expresie emotionala. Dezvoltarea organica a formei de sonata a primei parti se fundamenteaza pe o interactiune complexa a motivelor. Elisabeth von Herzogenberg, prietena apropiata a lui Brahms, i-a marturisit compozitorului teama ca aceste legaturi tematice complicate vor deruta ascultatorul: „... oricine se bucura cu entuziasmul unui explorator sau om de stiinta cand descopera secretele creatiei tale! Dar la un moment dat se naste o indoiala... ca frumusetile ei nu sunt accesibile oricarui iubitor de muzica.”
     Desi muzica lui Brahms nu este usor de urmarit si nu ofera un tipar imediat recognoscibil, Brahms contureaza aici o drama in continua evolutie, care nu se mai intoarce niciodata intr-un punct deja atins.
Programul celor doua saptamani de festival va include trei concerte mari si sapte recitaluri, in total zece evenimente de exceptie, care vor acoperi cele mai exigente si mai diverse gusturi ale publicului. In legatura cu concertele, cel de deschidere il va avea ca dirijor pe binecunoscutul Thomas Sanderling, nominalizat la premiile Grammy si, ca invitat, pe tanarul pianist Rémi Geniet, unul dintre cei mai apreciati pianisti ai generatiei sale, si care, impreuna, vor oferi o adevarata introducere in atmosfera de toamna, cu un program melancolic, nostalgic, chiar romantic. Concertul din 19 octombrie va fi, in schimb, total diferit. Un concert amplu, vocal-simfonic, cu un program extrem de energic si vesel, cu insertii din folclor ceh si romanesc, dirijat de Ji?i Ro┼że? si avandu-i ca solisti pe soprana Paula Iancic si pe bas-baritonul Csaba Sándor, alaturi de Corul Filarmonicii de Stat ,,Transilvania”, dirijat de Cornel Groza. Concertul de inchidere este cel mai important proiect din festival, mobilizand mai mult de o treime din fondurile festivalului si facand parte din proiectul ambitios inceput in editia trecuta, si anume tetralogia wagneriana ,,Inelul Nibelungilor”. Dupa ,,Aurul Rinului”, va urma in acest an partea a doua, si anume, ,,Valkiria”, care, sub bagheta si coordonarea lui Gabriel Bebeselea, va oferi publicului un regal de muzica, lumini, instrumente unice, alaturi de nume sonore, precum Ruxandra Donose, Corby Welch, Heike Wessels, Andrei Yvan, Yolanda Covacinschi si altii. Orchestra Filarmonicii de Stat ,,Transilvania” este singura orchestra din tara care si-a propus sa realizeze un astfel de proiect mamut. Wagner s-a mai cantat in Romania, dar doar pe bucati, fiind extrem de solicitant, atat din punct de vedere logistic, cat si din punctul de vedere al calitatilor vocale.
     Festivalul International ,,Toamna Muzicala Clujeana” ajunge in acest an la cea de-a 52-a editie, una dedicata Centenarului Marii Uniri si care se va desfasura sub conceptul ,,Inainte de a face o tara, romanii au facut muzica”. In acest sens, fiecare dintre concertele festivalului va include cel putin o lucrare romanesca, incepand din epoca barocului pana la compozitiile de factura moderna din zilele noastre.
     Cel mai longeviv festival de muzica culta din tara, ,,Toamna Muzicala Clujeana”  aduce publicului, de mai bine de o jumatate de secol, o serie de evenimente menite sa sarbatoreasca muzica culta, manifestata intr-o o oferta variata de concerte si recitaluri. In plus, vor fi prezente nume sonore ale scenelor muzicale internationale, dar si tinere talente apreciate la nivel mondial.


Informatii despre artistii din concertul de deschidere

     Nascut la Sankt-Petersburg, unde tatal sau, renumitul dirijor Kurt Sanderling, era dirijorul principal al Filarmonicii, Thomas Sanderling a studiat la Conservatorul din oras si ulterior a urmat cursurile de dirijat la Hochschule für Musik din Berlinul de Est. La varsta de 24 de ani a devenit director muzical al Operei din Halle. Lungul sir de succese pe care Thomas Sanderling avea sa le inregistreze in cariera sa a inceput inca de pe atunci, prin colaborari cu cele mai importante orchestre ale Germaniei Democrate. Pentru spectacolele dirijate la Komische Oper din Berlin a primit Premiul Criticilor, iar in urma imprimarii cu Suita Michelangelo a lui Sostakovici a devenit asistentul celebrilor dirijori Herbert von Karajan si Leonard Bernstein. La inceputul anilor ’80 a fost numit dirijor principal al Deutsche Staatsoper Unter den Linden si a debutat la Wiener Staatsoper cu Flautul fermecat de Mozart.
     A colaborat cu orchestre  ca BBC Scottish, Bayerische Rundfunk din München, Filarmonica din Bergen, Filarmonica Ceha, Orchestrele Simfonice din Halle, Bournemouth, Montreal, Vancouver, Sydney, Dallas, Baltimore, Pittsburgh, Deutsches Symphonie Orchester, Dresden Staatskapelle, Filarmonica din Dresda, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Filarmonica din Helsinki, Konzerthausorchester Berlin, Orchestra Filarmonicii din Londra, Orchestra Simfonica NDR din Hamburg, Filarmonica din Oslo, Philharmonia Orchestra, Filarmonicile Regale din Liverpool, Londra si Stockholm, Orchestra Radio din Hilversum, Orchestra Simfonica WDR din Köln. Orchestra Simfonica din Osaka, cu care a castigat Marele Premiu al Criticilor din Osaka, i-a decernat dirijorului titlul de Director Muzical Laureat.
     Thomas Sanderling a avut o relatie stransa de colaborare cu Dmitri Sostakovici si cu familia acestuia, pe care o pastreaza si azi, prin sotia celebrului compozitor, Irina. L-a cunoscut pe Sostakovici odata cu debutul facut la Moscova cu Orchestra de Stat a Rusiei, moment din care cei doi au inceput o serie de colaborari, ca cea in care Sostakovici i-a cerut lui Sanderling sa traduca in germana textele din Simfoniile XIII si XIV, ulterior Sanderling dirijand primele auditii germane ale celor doua lucrari.
     Pe langa repertoriul simfonic, Thomas Sanderling este si un reputat dirijor de opera. A dirijat productii la Wiener Staatsoper, Deutsche Oper Unter den Linden, Deutsche Oper Berlin, Bayerische Staatsoper, Hamburgische Staatsoper, Komische Oper Berlin,     Teatrele Bolsoi si Mariinsky, Det Kongelige Teater Denmark, Opera Nationala Finlandeza, Teatro La Fenice din Venetia si Opera din Nisa.
     A inregistrat pentru casele de discuri Deutsche Grammophon, Sony Classical International, Naxos, BIS, Chandos, Orfeo, Audite, Berlin Classics. Printre distinctiile sale se regasesc Cannes Classical Award, INMA Award si o nominalizare la Premiile Grammy.


     Laureat al mai multor competitii internationale, cistigator al Premiului II la Concursul International „Queen Elizabeth” (2013) si cel mai tanar castigator al Concursului International „Beethoven” de la Bonn, Rémi Geniet este unul dintre cei mai proeminenti pianisti ai generatiei sale. In 2015 i-a fost decernat Premiul I la Young Concert Artists International Auditions din New York.
     Rémi Geniet colaboreaza cu orchestre ca Filarmonica si Orchestra Simfonica de Stat din Sankt-Petersburg, Orchestra Simfonica de Stat „Noua Rusie”, Orchestra Filarmonicii „Ural”, Filarmonica Regala Flamanda, Filarmonica din Luxemburg, Orchestra Nationala a Belgiei, Sinfonia Varsovia, Orchestre d’Auvergne, Orchestre national de l’Ile-de-France, Orchestre national de Mulhouse, sub bagheta dirijorilor Marin Alsop, Emmanuel Krivine, Edo de Waart, Alan Buribayev, Enrique Mazolla, Ernest Martinez-Izquierdo, Robert Trevino, David Niemann, Roberto Forés Veses, Eduard Topchjan, Volodimir Sirenko, Michael Hofstetter, Stephan Blunier, Adrian Leaper si Pavel Gerstein.
     Printre aparitiile recente, regasim concertele cu Orchestra Simfonica KBS din Seul, Hong Kong Sinfonietta, Orchestra Simfonica din Hiroshima si Filarmonica din Kansai. Debuturile cele mai importante din aceasta stagiune includ concerte cu Orchestre de la Suisse Romande din Geneva (impreuna cu dirijorul Jérémie Rhorer si pianistul Adam Laloum), Orchestra Simfonica din Saint Louis (cu Christian Arming), Kitchener Waterloo Symphony din Canada (cu Mei-Ann Chen), Orchestra Simfonica din Barcelona (sub bagheta lui Eduardo Portal), precum si primul sau recital pe o scena romaneasca (la Cluj-Napoca).
     Invitat la cele mai importante serii de concerte si festivaluri din Franta, Rémi sustine recitaluri la Auditorium du Louvre, Piano aux Jacobins, Piano à Lyon, Festivalul International de Pian „La Roque d’Anthéron”, Festival de Radio France, La Folle Journée, La Grange de Meslay, Lille Piano(s) Festival, Festival de Paques din Aix-en-Provence, seria „L’ame du Piano” de la prestigioasa Salle Gaveau, seria „New Generation” a Fundatiei Louis Vuitton.
     In afara Frantei, Rémi a sustinut recitaluri la Carnegie Hall, München Gasteig, NDR Hanover, la Viena, Geneva, Ghent si Bruxelles. A fost invitat la festivaluri de prim rang, ca cele de la Verbier, Colmar, Mecklenburg-Vorpommen, Festivalul International de Iarna din Sankt Petersburg, Festivalul „Euriade” din Olanda, Festivalul „Bach” din Montréal, Festivalul din Interlaken.  In 2016, la invitatia violonistului Renaud Capuçon, a participat la Les Sommets Musicaux de Gstaad, unde i a fost decernat Premiul „André Hoffmann”.
     Compact discul sau de debut, cu lucrari de Johann Sebastian Bach, a primit distinctia „Diapason d’Or” a anului 2015, iar cel de-al doilea album, cu sonate de Beethoven, a fost foarte bine primit de criticii de specialitate. Rémi Geniet a studiat cu Brigitte Engerer la Conservatorul National Superior de Muzica din Paris, cu Rena Seresevskaia la Scoala Normala de Muzica „Alfred Cortot” si cu Evgheni Koroliov la Hochschule für Musik und Theater din Hanovra.


Biroul de presa
11 octombrie 2018