Index
Panorama
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismReprezentanta Bruxelles Luni, 29 Mai 2017
Sediul Consiliului judetean Cluj
ConsiliulProgrameExecutivJudetul ClujTurismJurnalul Judetului ClujFormulareContact
Opera

Prima pagina > Comunicate > CJC, model de bune practici in domeniul parcurilor industriale

CJC, model de bune practici in domeniul parcurilor industriale

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ  

 

Informare de presă
Ref: Consiliul Judeţean  Cluj, din nou, model de bune practici în domeniul parcurilor industriale

            Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Horea Uioreanu, a primit astăzi, 15 noiembrie 2012, vizita unei delegaţii aparţinând Consiliului Judeţean Botoşani, delegaţie aflată zilele acestea într-un amplu schimb de experienţă în judeţul Cluj. Scopul principal al deplasării în judeţul nostru a delegaţiei botoşănene îl reprezintă cunoaşterea, analizarea şi observarea în practică, la faţa locului, a modului de organizare şi funcţionare a parcurilor industriale administrate de Consiliul Judeţean Cluj prin intermediul SC Tetarom S.A.

            După ce în urmă cu o săptămână am fost gazda delegaţiei Consiliului Judeţean Iaşi, iată că, astăzi, am primit vizita instituţiei omoloage din judeţul Botoşani. Am fost plăcut surprinşi să constatăm că schimbul de experienţe pozitive şi modele de bune practici funcţionează cu succes la nivelul consiliilor judeţene, omologii noştri din alte judeţe având astfel şansa de a prelua un model care şi-a demonstrat deja viabilitatea, cel al parcurilor industriale TETAROM, şi de a merge astfel pe un drum deja bătătorit de noi” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Horea Uioreanu.

            Oaspeţilor le-au fost prezentate cele mai importante proiecte demarate sau aflate în curs de implementare la nivelul Consiliului Judeţean Cluj, instituţiile aflate în subordinea forului administrativ clujean, precum şi atuurile care au determinat dezvoltarea accentuată a judeţului. Totodată, vizita delegaţiei CJ Botoşani a inclus deplasări în teren, la cele trei parcuri industriale deja existente, experţilor botoşăneni fiindu-le prezentaţi în concret paşii necesari în vederea înfiinţării şi, respectiv, funcţionării în condiţii optime a unor astfel de parcuri, împreună cu beneficiile pe care acestea le generează în ceea ce priveşte stimularea activității de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea tehnologiilor și a industriilor nepoluante etc.

„Aceste două vizite nu sunt deloc întâmplătoare întrucât Clujul este deja recunoscut la nivel naţional ca un model de bune practici în ceea ce priveşte înfiinţarea şi administrarea parcurilor industriale şi tehnologice. În contextul actual în care deţinem deja trei parcuri industriale aflate în plin proces de extindere iar altele două sunt în stadiu avansat de realizare, demersurile noastre se îndreaptă inclusiv spre susţinerea companiilor din judeţ şi din întreaga regiunea de NV a ţării în vederea creşterii competitivităţii acestora la nivel naţional şi internaţional. Acesta este motivul pentru care, nu mai departe de ieri, am lansat la nivel naţional proiectul Clusterului „Cluj IT”, construit după modelul Silicon Valley şi care va transforma Clujul într-o veritabilă capitală a domeniului informatic din România” a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Horea Uioreanu.

            Reamintim în acest context faptul că SC Tetarom SA, instituţie la care Consiliul Judeţean Cluj este acţionar majoritar, administrează, în prezent, prin cele trei parcuri industriale – Tetarom I (str. Tăietura Turcului, în suprafaţă de 32 ha), Tetarom II (B-dul Muncii, în suprafaţă de 12 ha) şi Tetarom III (Jucu, în suprafaţă de 154 ha), peste 2,8 milioane de metri pătraţi (teren, spaţii de birouri, spaţii de producţie, spaţii logistice), în care-şi desfăşoară activitatea peste 50 de firme, dobândind pe parcursul celor 11 ani de existenţă o solidă reputaţie în rândul dezvoltatorilor. În cifre, succesul Tetarom se traduce printr-o investiţie totală de peste 20 de milioane de euro proveniţi din fonduri judeţene, guvernamentale şi proprii, la care se adaugă cele aproximativ 250 de milioane de euro asumate de investitorii de aici.  

 

Biroul de presă
15.11.2012