Turism

Prezn

Programul de funționare al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Cluj
Luni- Duminică
09:00 – 17:00

     Dacă ai ajuns în nord-vestul ţării, în inima Transilvaniei, la poalele Munţilor Apuseni, atunci străbaţi ţinuturile noastre, meleaguri pline de istorie, tradiţii şi obiceiuri, brăzdate de munţi şi de lacuri de o frumuseţe rară, ce adăpostesc o istorie milenară cu vestigii din perioada antică, medievală şi modernă. Aceasta ne-a lăsat un patrimoniu arheologic şi arhitectural din perioada civilizaţiilor preistorice, daco-romane, ale popoarelor migratoare sau din zbuciumatul ev mediu central european.
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate: Salina Turda, destinaţie modernă de agrement şi de tratament; Muntele Băişorii, staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă; Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief, stâncilor impozante şi peşterilor; Băişoara, zonă ce se remarcă prin peisaje de o excepţională frumuseţe, căutată vara de amatorii de drumeţii şi iarna de cei ai „sportului alb”; Zona lacurilor Gilău – Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână; Zona lacului Beliş-Fântânele, căutată pentru peisajul superb dat de lac şi de munţii care-l înconjoară.
Bogăţia de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniul arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică. Atrag atenţia monumente precum: ansamblul monumental Matei Corvin, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, grupul statuar „Şcoala Ardeleană “, statuia lui Avram Iancu, Catedrala Ortodoxă, biserica „Sfântul Mihail”, biserica Franciscană, biserica Piaristă, Bastionul Croitorilor, mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, castelul de la Bonţida, Muzeul Memorial Octavian Goga de la Ciucea. De mare interes turistic sunt şi: Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă româneasca dar şi străină (peste 13 000 de lucrări), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 40 000 de exponate), Colecţia de istorie a farmaciei, Muzeul de Mineralogie (peste 16 500 de exponate), Muzeul Mitropoliei Clujului, Muzeul de Istorie din Turda (peste 30 000 de obiecte), Muzeul Municipal Dej, Muzeul Sătesc din Iclod. În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV – XVI, aflate în pieţele centrale, constituie de asemenea importante puncte de atracţie turistică.

 

     Printre atracţiile municipiului Cluj-Napoca se numără Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sfântul Mihail”, Grădina Botanică „Alexandru Borza”, Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, Parcul Cetăţuia etc. Toate acestea, alături de instituţiile de cultură, precum şi evenimentele cultural- artistice consacrate atrag în oraş un  număr din ce în ce mai mare de turişti.
Pe traseul turistic de sud, trecutul şi prezentul se întâlnesc: Cheile Turzii, o rezervaţie naturală unde pot fi organizate drumeţii şi activităţi de escaladă; Salina Turda, o destinaţie modernă de agrement şi de tratament, Muzeul de Istorie din Turda ce păstrează o importantă moştenire din epoca romană; Muntele Băişorii, o staţiune favorabilă practicării sporturilor de iarnă. Traseul de nord-est ne oferă întâlnirea cu istoria comunităţilor din judeţul Cluj: Castelul Bánffy de la Bonţida, simbolul barocului transilvan, Gherla-Armenopolis, oraşul baroc al comunităţii armene în Evul Mediu, Mănăstirea Nicula, şcoala iconografiei pe sticlă a comunităţii româneşti, comunitatea maghiară din Sic sau Sinagoga din Dej a comunităţii iudaice. Traseul de Vest ne poartă dinspre Cluj-Napoca spre zona montană şi a lacurilor judeţului: Lacurile Beliş, Tarniţa, Gilău şi Drăgan. De asemenea, Cascada Vălul Miresei, Muzeul Memorial Octavian Goga şi Cetatea Bologa sunt alte puncte de atracţie ale zonei vestice.
Toate aceste atracţii ale judeţului Cluj îl califică drept o destinaţie ideală ce oferă multiple posibilităţi, atât de petrecere a timpului liber, cât şi de dezvoltare a afacerilor din diverse domenii de activitate.
Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafeţei deţinute în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud,  la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.
Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime fiind deţinute de masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu 1842 m şi respectiv 1826 m. Clima este continental-moderată şi influenţată de circulaţia atmosferică  predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25 grade celsius în regiunea deluroasă şi scad la 17-19 grade celsius în zona muntoasă.
Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81 de unităţi administrativ-teritoriale. Populaţia judeţului este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia găsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii. In ceea ce priveşte împărţirea pe religii şi apartenenţa la cultele religioase a populaţiei din judeţul Cluj, 72% dintre credincioşi sunt ortodocşi, 12 % reformaţi, 4,3 % greco-catolici, 3,6 % romano- catolici, 2,9 % penticostali, 1,1 % unitarieni si 1,04 % baptişti, fiecare cult religios aparţinând unei episcopii : ortodoxă, greco- catolică, reformată, unitariană şi evanghelică.
Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial industrial de prelucrare, atât a resurselor locale cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrării către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei industriale sunt: industria materialelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).
In ceea ce priveste domeniile agriculturii si silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca pondere şi importanţă în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului. Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştinţe Agricole şi Medicină Veterinară care licenţiază anual peste 2000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.
Dezvoltarea economico-socială începând cu anii `90 s-a reflectat şi în procesul de modernizare a capacităţilor de transport. Poziţia geografică avantajoasă a judeţului constituie un factor determinant în eforturile întreprinse de autorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Judeţul Cluj dispune de o reţea densă de drumuri publice totalizând 2454 km, din care 342 km reprezintă drumuri naţionale. Reţeaua de drumuri modernizate cuprinde un număr de 645 km, marea lor majoritate fiind porţiuni ale unor şosele de interes naţional şi internaţional. Lungimea cailor ferate care strabat teritoriul judetului este de 232 km .
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistica trebuie menţionate: Vladeasa şi Muntele Mare statiuni favorabile practicarii sporturilor de iarna, Munţii Trascaului, deosebit de spectaculoşi datorita formelor de relief, stâncilor impozante, peşterilor, Muntele Baişorii, zona ce se remarca prin peisaje de excepţionala frumuseţe cautata vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”, zona Lacului Gilau – Tarniţa, care ofera condiţii deosebite pentru agrement la sfârţit de saptamâna si zona Lacului Beliş – Fântânele situata pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabila pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.
Gradina botanică „Alexandru Borza”, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei, ofera un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţara şi strainatate.
Judeţul Cluj se numără printre judeţele cele mai active în sfera culturală. Avînd un patrimoniu valoros, o veche reputaţie în domeniul învăţămîntului şi culturii, precum şi instituţii de prestigiu, Clujul are şi în prezent o viaţă culturală şi universitară complexă. Una dintre cele mai cunoscute universităţi din centrul Europei este „Universitatea Babeş – Bolyai” unde predarea se face în trei limbi: română, germană şi maghiară. De asemenea, în aulele „Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu” sunt formaţi viitori medici şi farmacişti, iar specialiştii în domeniul tehnologiei informaticii şi ingineriei provin din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

 

În judeţul Cluj funcţionează o serie de instituţii de interes naţional: Teatrul Naţional “Lucian Blaga” Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română şi Opera Maghiară, finanţate de la bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor şi de interes judeţean: Filarmonica de Stat “Transilvania”, Teatrul de Păpuşi “Puck” Cluj-Napoca, Teatrul de Stat Turda.
Un rol deosebit de important, în conturarea şi dezvoltarea economiei de piaţă îl are sistemul bancar-financiar, care la nivelul judeţului Cluj este deosebit de bine pus în evidenţă, acest sector cunocând o dezvoltare continuă  în ultimii ani. Una din băncile principale din Cluj-Napoca  este Banca Transilvania care are sediul central aici şi 49 de filiale ale băncilor centrale (Banca Comecială Română, BRD Societe Generale etc).

Urmărește-ne

Consiliul Județean Cluj

FREE
VIEW